Marţi, 2024-03-19, 8:26 AM

Info24

-->
MENIU PRINCIPAL
ACASA

SERIALE TV

FILME

MUZICA

FIFA

DIVERSE

BLOG
SCHIMB LINKURIi
ARTICOLE









Statisticii


Informatii24 Top66 Statistici

Colesterol

Ce este colesterolul?

 

Colesterolul este o substanta lipidica, raspîndita în tot organismul uman si necesara functionarii adecvate a organismului. El este prezent în structura membranelor celulare din întreg corpul inclusiv în creier, nervi, intestin, muschi, piele, ficat si inima. El este utilizat pentru a produce anumiti hormoni, vitamina D sau acizii biliari necesari digestiei lipidelor. Pentru a realiza aceste functii, organismul are nevoie de o cantitate mica de colesterol. Totusi, atunci când creste, colesterolul poate determina sau precipita aparitia aterosclerozei, situatie în care colesterolul si alte lipide sunt depozitate în peretele arterelor din tot corpul, inclusiv arterele care hranesc inima. În timp, îngustarea arterelor coronare datorata aterosclerozei poate produce semne si simptome de cardiopatia ischemica.

Colesterolul circula înglobat în agregate macromoleculare, particule complexe numite lipoproteine (produse în ficat) deoarece colesterolul, fiind substanta de natura lipidica, nu este dizolvabil în sînge (la fel cum uleiul nu se dizolva în apa).

Exista diferite tipuri de lipoproteine, fiecare afectînd în mod diferit procesul de ateroscleroza si în particular     cardiopatia ischemica.

Lipoproteinele cu densitate mica (LDL) transporta colesterolul "rau”, principala sursa utilizata în cresterea leziunilor de ateroscleroza. Astfel, cu cât cantitatea de LDL-colesterol din sânge va fi mai mare cu atât riscul de aparitie si progresie al cardiopatiei ischemice va fi mai mare. Nivelele optime ale LDL-colesterolului sunt mai mici de 160 mg/dl pentru adultul tânar, mai mici de 130 mg/dl pentru persoanele care asociaza alti factori de risc cardiovascular si mai mici de 100 mg/dl pentru persoanele cu cardiopatie ischemica manifesta.

Lipoproteinele cu densitate mare (HDL) reprezinta colesterolul "bun”. HDL transporta colesterolul din diferite parti ale corpului spre ficat, astfel împiedicând depunerea acestuia în peretii arterelor. Cu cât nivelul HDL-colesterolului din sânge este mai mare, cu atât riscul de cardiopatie ischemica este mai mic. Nivelul optim de HDL - colesterol este în jur de 45 mg/dl pentru barbati si în jur de 55 mg/dl pentru femei. Exista un risc crescut de cardiopatie ischemica atunci când nivelul de HDL-colesterol este sub 35 mg/dl.

Trigliceridele (TG) reprezinta atât o forma de transport a lipidelor în sânge cât si principala forma de depozitare a lor în tesutul adipos. Cresterea nivelului TG în sânge nu produce ateroscleroza, dar datorita faptului ca lipoproteinele bogate în trigliceride sunt bogate si în colesterol, cresterea TG poate fi implicata în aparitia procesului de ateroscleroza si cardiopatie ischemica.

 

Cum creste colesterolul riscul de boala cardiovasculara?

Colesterolul este componenta majora a placii de aterom care apare în peretele arterial cauzând cardiopatie ischemica. Când este în exces, colesterolul este depozitat în peretele arterial, încorporat în celule speciale care îngusteaza peretele arterial. Aceste îngrosari bogate în colesterol, sunt acoperite de zone modificate si poarta numele de placa de aterom.

 

Care sunt factorii care modifica nivelul plasmatic al colesterolului ?

Nivelul sangvin de colesterol este afectat nu doar de dieta ci si de capacitatea organismului de a produce LDL-colesterol. Organismul uman produce colesterol în functie de necesitati si nu este necesara o suplimentare cu colesterol prin alimentatie. Anumiti factori pot influenta nivelul LDL-colesterolului:

Ereditatea.

Exista factori genetici care influenteaza producerea LDL-colesterolului si captarea din circulatia sangvina. O forma specifica este hipercolesterolemia familiala, mostenita genetic, care afecteaza 1/500 de persoane si se asociaza frecvent cu cardiopatie ischemica. Exista si alte sisteme genetice care controleaza nivelul LDL-colesterolului plasmatic.

Dieta.

Doua clase de factori nutritivi din alimentatie cresc nivelul LDL-colesterolului: grasimile saturate, de provenienta în principal animala si colesterolul cu provenienta exclusiv animala. Grasimile saturate cresc nivelul sanguin al LDL-colesterolului mai mult decât orice alt principiu alimentar. Reducerea cantitatii de grasimi saturate si a colesterolului din dieta este un pas important si o etapa necesara în încercarea de a reduce nivelul colesterolului din sânge.

Greutatea corporala.

Persoanele cu greutate corporala peste limitele admise pentru vârsta si sex au nivele crescute de LDL-colesterol. Scaderea în greutate reduce aceste nivele, odata cu scaderea trigliceridelor si cu cresterea HDL-colesterolului în sânge.

Activitatea fizica.

Efectuata în mod regulat, activitatea fizica poate creste nivelele de HDL-colesterol si sa le scada pe cele de LDL-colesterol.

Vârsta si sexul.

Înainte de menopauza, femeile au nivele de colesterol mai mici decât barbatii de aceeasi vârsta. Dupa menopauza, nivelele de LDL-colesterol cresc, în timp ce acelea de HDL-colesterol scad, astfel ca dupa vârsta de 50 de ani femeile pot avea valori mai ridicate de colesterol decât barbatii de aceeasi vârsta. Aceste valori pot fi ameliorate prin terapie hormonala estrogenica, în special dupa menopauza si în cazuri bine selectionate. Indiferent de sex, colesterolul sanguin creste odata cu vârsta, în general pâna la 65 de ani.

Alcoolul.

Alcoolul, în consum moderat, creste HDL-colesterolul, dar nu afecteaza LDL-colesterolul. Se pare ca alcoolul ar avea unele efecte de ameliorare a riscului de cardiopatie ischemica, dar nu este recomandat în prevenirea acesteia, în special datorita efectelor sale negative asupra ficatului, stomacului, sistemului nervos central si periferic. Totodata, alcoolul afecteaza în mod direct muschiul cardiac, mai ales când se asociaza cu deficite nutritionale.

Stresul.

În perioadele lungi de stres, colesterolul sanguin poate creste, frecvent datorita modificarilor în conduita alimentara (dietele devin mai bogate în grasimi).

 

Care sunt beneficiile scaderii colesterolului

In 1994 studiul 4S (Scandinavian Simvastatin Survival Study) arata ca reducerea nivelului sangvin al colesterolului, utilizînd o medicatie hipocolesterolemianta, reduce mortalitatea la persoanele cu cardiopatie ischemica si nivele crescute de colesterol. Concluziile studiului au fost fara echivoc: la o reducere cu 25% a nivelului total de colesterol si cu 35% a celui LDL-colesterol, mortalitatea prin boli cardiovasculare a fost redusa cu 42%, probabilitatea unui eveniment cardiac a fost redusa cu 37%, iar necesitatea de chirurgie de revascularizatie sau dilatare prin angioplastie coronara au fost reduse cu 37%. Totodata, mortalitatea a fost redusa cu 30%.

Alte studii arata beneficiul reducerii nivelului de colesterol la pacientii cu cardiopatie ischemica, independent daca nivelele de colesterol sunt crescute sau normale. În 1996, studiul CARE (Cholesterol and Recurent Events) arata ca la pacientii cu cardiopatie ischemica si nivele de colesterol aparent normale, reducerea acestora a fost urmata de o scadere a incidentei evenimentelor cardiace si a deceselor prin boli cardiovasculare cu 24% precum si o scadere a necesitatii chirurgiei cardiovasculare si a angioplastiei.

Odata cu punerea diagnosticului de cardiopatie ischemica sunt necesare analize sangvine pentru a constitui profilul lipidic: colesterolul total, LDL-colesterolul, HDL-colesterolul si trigliceridele. Medicul cardiolog va decide care este cea mai buna atitudine terapeutica pentru a îmbunatati acest profil lipidic, în sensul unor valori ale acestor parametri care se asociaza cu un risc scazut de evenimente cardiovasculare. Obiectivele tratamentului vor fi mentinerea unui nivel de LDL-colesterol sub 100 mg/dl, iar cel de HDL-colesterol mai mare de 35 mg/dl.

Atentie! Tratamentul hipocolesterolemiant va fi indicat doar de medic.

 

Care este tratamentul benefic în controlul colesterolului?

Pacientii cu cardiopatie ischemica trebuie sa-si mentina nivele de colesterol plasmatic mai scazute decât cei din populatia generala. În acest sens, sunt necesare schimbari ale ritmului de viata si în unele situatii, terapie medicamentoasa.

Pacientii la care colesterolul se mentine peste 130 mg/dl necesita terapie medicamentoasa. Daca nivelul de LDL-colesterol se mentine intre 100-130 mg/dl dupa o dieta adecvata medicul va prescrie tratament medicamentos de la caz la caz.

Atentie! Pe durata tratamentului medicamentos pacientii trebuie:

  • Sa continue regimul alimentar prescris de medic.
  • Sa sustina o activitate fizica regulata.
  • Sa scada în greutate daca este necesar.
  • Sa-si controleze ceilalti factori de risc cardiovasculari: fumat, diabet zaharat, hipertensiune arteriala.

     

 Statinele

 

În urma marilor studii (4S, CARE), statinele tind sa devina medicatia principala în tratamentul hipercolesterolemiei. Efectul principal al acestora este scaderea nivelelor de LDL-colesterol, prin inhibitia unei enzime care controleaza nivelul de producere al colesterolului din organism. Aceasta clasa de medicamente reduce colesterolul sangvin în doua moduri: scaderea productiei de colesterol si cresterea capacitatii ficatului de eliminare a colesterolului din sânge. Totodata statinele produc o usoara crestere a HDL-colesterolului si o scadere a nivelului de trigliceride. Efectele maximale sunt observate dupa 4-6 saptamâni. Dupa 6-8 saptamâni este indicata realizarea unui nou profil lipidic sangvin în functie de care medicul curant va reajusta dozele. Statinele sunt bine tolerate iar efectele secundare care ar putea determina întreruperea tratamentului sunt foarte rare. Trebuie remarcat ca tratamentul medicamentos se poate întinde pe mai multi ani, datorita faptului ca regresia placii aterosclerotice sau încetarea progresiei acesteia necesita cel putin 1-2 ani de terapie sustinuta.

Atentie! Ori de câte ori apar probleme pe parcursul tratamentului pacientii trebuie sa se adreseze medicului curant.

 

Care trebuie sa fie comportamentul unei persoane cu un nivel plasmatic crescut al colesterolului ?

 

Modificarea stilului de viata la pacientii cu cardiopatie ischemica sau la persoane cu cardiopatie ischemica presupune:

  • Regim alimentar adecvat
  • Activitate fizica moderata
  • Scaderea în greutate daca se impune
  • Controlul altor factori de risc asociati: fumat, diabet zaharat, hipertensiune.

 

Dieta

Regimul alimentar indicat este unul cu cantitati reduse de grasimi saturate si colesterol. Cantitatea de grasimi va reprezenta 30% din totalul de calorii necesar zilnic iar grasimile saturate vor reprezenta 10% din totalul aportul zilnic de grasimi.

Dieta poate contine:

  • Alimente cu continut scazut în grasimi saturate: uleiuri vegetale, fructe, legume, cereale, produse lactate cu continut scazut în grasimi.
  • Alimente cu grasimi nesaturate: ulei de masline, ulei de soia si de floarea soarelui.
  • Alimente cu cantitate scazuta de colesterol: orice aliment de origine vegetala.

     

De evitat:

  • carne rosie, organe (ficat, creier, rinichi), mezeluri, oua (maxim 2 oua pe saptamâna), maioneze, creme, dulciuri rafinate.
  • alimente cu continut crescut de grasimi saturate (în general vor fi evitate): unt, grasime, frisca, smântâna, slanina.

     

Sfaturi utile:

        1. Cititi etichetele ambalajelor.
        2. Cititi informatiile în legatura cu principiile alimentare: grasimi saturate si nesaturate, grasimi totale, 
          colesterol, calorii.
        3. Nu asteptati rezultate foarte rapide. De obicei reducerea colesterolului total si a HDL-colesterolului nu
          apare inainte de cateva saptamani.
        4. Nu asteptati rezultate foarte spectaculoase. Cel mai frecvent, prin dieta controlata, se obtin reduceri de 10-15% ale nivelului de colesterol. Chiar o reducere de 1% a colesterolului reduce riscul de a face un eveniment cardiac major (infarct acut de miocard) cu 2%.

           

           

    Activitatea fizica

     

    Efectuat sustinut, efortul fizic moderat reduce riscul de cardiopatie ischemica si scade mortalitatea prin boala cardiovasculara, prin multiple mecanisme:

    • reducerea nivelelor de LDL-colesterol si ale celor de trigliceride sanguine.
    • cresterea nivelelor de HDL-colesterol.
    • reducerea tensiunii arteriale
    • favorizarea reducerea greutatii corporale.
    • îmbunatateste efectiv activitatea inimii si a plamânilor.

     

    Reducerea greutatii corporale

    Persoanele supraponderale au în mod constant un nivel de colesterol sanguin mai mare decât cele cu o greutate corespunzatoare vârstei si sexului. Scaderea în greutate reduce cantitatea de LDL-colesterol si o creste pe cea de HDL-colesterol. O persoana cu cardiopatie ischemica trebuie sa faca eforturi pentru a-si aduce greutatea corporala la un nivel cât mai aproape de greutatea "ideala”. Acest deziderat se poate obtine printr-o alimentatie saraca în calorii, asociata cu efortul fizic sustinut.

HTML Comment Box is loading comments...


Filme 2012 Filme Online Gratis Subtitrate Free Online Article Directory 2021en | PowerMix | PANALU-Aplicatii online | Furios4you | 24Monden | Promovare online | MusiClub| SexProfe's blog| CityOfDevils| MedicalPlace| ZiarulTuturor| Radio C| Varsta la control !| .L♥VE NEVER FAILS.| starchimachim| When I craft I smile| istoria Tatuajelor| Trafic-Ro| Magazin Online Piese Auto| Pumpkin Pie |