Consecintele obezitatii

Consecintele obezitatii asupra starii de sanatate si bolile asociate acesteia

Obezitatea reprezinta un pericol real, prin scaderea sperantei de viata pe de o parte, si prin bolile pe care le determina, pe de alta parte.

Trei dintre cele mai importante, prin consecintele lor vitale, sunt bolile cardiovasculare, hipertensiunea si diabetul.

Bolile cardiovasculare recunosc obezitatea ca factor de risc major. Riscul acestor boli este marit de cresterea colesterolemiei si de asocierea cu diabetul si hipertensiunea.

Obezitatea morbida duce la o crestere a coronaropatiilor cu 70% iar mortalitatea datorata acestor boli se dubleaza. S-a raportat ca pentru fiecare 10% crestere in greutate, incidenta coronaropatiilor creste cu 20%. Pe de alta parte scaderea, chiar modesta, in greutate imbunatateste riscul cardiovascular prin scaderea concentratiei plasmatice de LDL (low density lipids - lipide de densitate mica) si trigliceride concomitent cu o crestere a concentratiei plasmatice de HDL (heavy density lipids - lipide de densitate mare).

Hipertensiunea, cu consecintele ei asupra circulatiei cerebrale, este si ea strans legata de obezitate.

O crestere in greutate cu 20% creste cu 10% mortalitatea prin accident vascular cerebral, iar la o crestere in greutate de 40%, mortalitatea creste cu 75%. Hipertensiunea afecteaza peste 26% din populatia obeza, iar pe de alta parte obezitatea dubleaza riscul unui individ de a face hipertensiune. Un studiu releva ca persoanele obeze au un risc de dezvoltare a hipertensiunii de 5-6 ori mai crescut si aceasta chiar si la tinerii adulti (20-45 ani).

Scaderea in greutate scade presiunea vasculara, avand in acest sens un beneficiu mai mare decat reducerea aportului salin.

Diabetul este influentat de obezitate prin cresterea rezistentei la insulina si aparitia diabetului tip II non insulino dependent. Scaderea greutatii creste sensibilitatea la insulina cu scaderea concentratiilor sanghine de glucoza si insulina.

Un studiu american gaseste ca 80% din pacientii cu diabet tip II sunt obezi, cu risc de dezvoltare a cetoacidozei, comei, tulburarilor renale si de vedere. Alt studiu arata o prevalenta a diabetului la obezi de 9,7% comparativ cu 3,7% in lotul de control.

O scadere in greutate cu 10 Kg va scadea pericolul de reducere a sperantei de viata la diabetici cu 35%.

In afara acestor 3 boli, obezitatea reprezinta un important factor de risc si pentru alte patologii grave.

Astfel cancerul de colon apare in 42% din cazuri la persoanele obeze, o situatie asemanatoare fiind si pentru cancerul de rect, vezicula biliara si prostata (unde o persoana cu peste 130% greutatea corporeala ideala are un risc de mortalitate de peste doua ori si jumatate mai mare). in cancerul de san o jumatate din cazurile diagnosticate apartin femeilor obeze.

O corelatie asemanatoare s-a gasit pentru cancerul de uter si ovar.

Alte entitati patologice care pot fi cauzate sau exacerbate de obezitate sunt:

• colecistopatii litiazice si nonlitiazice
• osteoartrite
• artrite reumatoide
• malformatii congenitale
• sindrom de tunel carpian
• insuficienta venoasa cronica
• sindrom Pickwick
• tromboze ale venelor profunde
• tulburari ale raspunsului imunitar
• reducerea functiei respiratorii
• guta
• infertilitate
• hepatopatii
• complicatii obstetricale si ginecologice
• pancreatite
• incontinenta urinara de efort
• apneea obstructiva de somn
• tulburari de statica vertebrala

Institutul National American de Sanatate (National Institute of Health-NIH) raporteaza o crestere accentuata a mortalitatii daca BMI depaseste 27.

O crestere a BMI cu peste 35 Kg/m² dubleaza morbiditatea si mortalitatea comparativ cu cei cu BMI normal. Incidenta mortii subite fara cauza decelabila la autopsie este de 40 ori mai mare la obezi.

O relatie intre clasificarea gradului de obezitate si morbiditatea si mortalitatea asociata este prezentata in urmatorul tabel:

Mortalitatea anuala atribuita obezitatii in S.U.A. a reiesit si din datele a 5 studii pe cohorte prospective asupra adultilor peste 18 ani clasificati dupa B.M.I ca supraponderali (25 - 30), obezi (30 - 35) si sever obezi (peste 35). Estimarea medie a mortalitatii datorita obezitatii a fost de 280000/an.

Pierderea intentionala in greutate, chiar modesta (intre 0,5 si 9kg) modifica speranta de viata a femeilor supraponderale, asa cum releva un studiu de urmatire pe 12 ani a American Cancer Society. Astfel, mortalitatea de orice cauza s-a redus cu 20%, mortalitatea prin cancer cu 37%, iar mortalitatea prin diabet, cu 44%. (William DF et all, Am. J. Epidemiol. 1995; 141; 1128 - 1141)

Pe langa aceste probleme, obezitatea afecteaza dramatic calitatea vietii. Persoanele obeze sunt deseori stigmatizate si discriminate. Ele au in majoritate o perceptie negativa a propriei imagini care este augmentata de persoanele din jur. Procuratul imbracamintei devine o problema, locurile in mijloacele de transport sint prea mici, cabinele telefonice sint prea strimte etc. Pe de alta parte productivitatea, randamentul psihosocial la locul de munca si mobilitatea sunt in multe cazuri mai mici, ceea ce duce la probleme de adaptare, depresie si dezvoltarea de complexe. In plus se creaza un cerc vicios, depresia ducind la hiperfagie care accentueaza obezitatea ceea ce agraveaza depresia.

Consecintele obezitatii asupra cheltuielilor destinate sanatatii

Obezitatea reprezinta o redutabila povara financiara pentru societate atat prin cheltuielile directe cat si cele indirecte.

Costurile directe au reprezentat in 1998 in Anglia 480 milioane de lire sterline iar cele indirecte 2,1 miliarde de lire sterline.

Jurnalul Societatii Regale de Sanatate din Marea Britanie mentiona intr-un raport ca obezitatea nu mai trebuie vazuta ca o problema mai degraba cosmetica sau sociala, ci trebuie privita ca o boala grava, responsabila de moarte prematura si morbiditate a milioane de oameni dar si cu cheltuieli semnificativ importante pentru niste resurse limitate adresate sanatatii. Costurile provin nu numai din mortalitatea si morbiditatea asociata dar si din implicatiile socio-economice si psihologice.

In Statele Unite tratamentul obezitatii si al bolilor asociate reprezinta 7,8% din cheltuielile de sanatate. Asociatia Americana de Obezitate a raportat in 1999 o suma de 238 de miliarde de dolari cheltuita pentru tratamentul obezitatii la adulti. Concluzia presedintelui Grupului Lewin, care a efectuat aceste cercetari, este ca obezitatea reprezinta o problema nu numai asupra sanatatii individului, dar si a sanatatii economice a sistemului medical de sanatate.

Un studiu efectuat in Australia in perioada 1989 - 1990 releva o pondere a costurilor de 86% comparativ cu cele provenite din tratamentul bolilor consecutive consumului de alcool si 71% comparativ cu cele provenite din tratamentul bolilor consecutive fumatului.

Alte costuri, care nu se regasesc in studiile efectuate, privesc asigurarea de sanatate semnificativ mai scumpa, imbracamintea de comanda, cheltuieli mai mari pentru hrana. Pe de alta parte productivitatea muncii este mai scazuta la obezi, ca si performantele lor educationale. Aceasta face ca aceste persoane sa-si gaseasca greu un loc de munca. Astfel, ele ajung sa fie stigmatizate de societate pentru care reprezinta o povara economica majora.

In tarile industrializate, ponderea patologiei asociate obezitatii este mai mare pentru bolile cardiovasculare, pe cand in cele neindustrializate este mai mare pentru diabetul tip II datoriat resurselor insuficiente de insulina in aceste tari.

Numeroase rapoarte anticipeaza ca prevenirea si tratamentul obezitatii vor avea efecte pozitive majore pentru sistemul de sanatate.