Despre colon
Colonul are rolul de a stoca şi îndepărtă acele resturi pe care organismul nu le poate digera. În momentul în care reziduurile alimentare au ajuns în colon, organismul a absorbit deja toate substanţele nutritive pe care le-a putut absorbi. Ceea ce a mai ramas sunt apa, electroliţii precum sodiul şi clorul, dar şi reziduuri cum ar fi fibre, bacterii şi celule moarte rezultate din stratul intern al tractului digestiv. În timpul celor 12-24 de ore în care resturile alimentare trec prin colon, organismul absoarbe aproape toată apa rămasă - aproximativ 1-l,5 litri pe zi. Reziduurile rămase, denumite materii fecale, sunt de obicei moi, dar formate. Sunt, de asemenea, pline cu bacterii, care sunt inofensive pentru organism atât timp cât peretele colonului este intact. Reziduurile alimentare se mişcă prin colon datorită contracţiilor musculare. Muşchii colonului separă reziduurile în fragmente mai mici. După fiecare masă, pe colonul descendent se produc mişcări considerabile. În acest timp, mai multe segmente de reziduuri se unesc pentru a forma materiile fecale, care sunt împinse în partea inferioară a colonului şi în rect. Pe masură ce peretele rectal se întinde, semnalează necesitatea ca materiile fecale să fie eliminate. Cu cât momentul eliminarii materiilor fecale este amânat, cu atât se absoarbe mai multă apă din ele. Aceasta face ca ele să devină mai compacte, mai tari şi mai dificil de eliminat (constipaţie).
Simptome
Deseori apar mucozităţi în scaun, însoţite de sânge de culoare închisa(negru). Tranzitul intestinal devine neregulat şi variabil din punct de vedere al consistenţei (se alternează constipaţia cu diareea). Poate crea o senzaţie persistentă de defecaţie. De asemena, poate provoca dureri abdominale şi, în funcţie de organism, scăderi bruşte de greutate, anemie, ameţeli.
Cauze
Aproximativ 80% dintre cazuri sunt sporadice şi apar la persoane fără riscuri aparente, din cauza unor factori externi cum ar fi dieta, fumatul şi alcoolul.
Dieta: - consumul crescut de grăsimi şi neglijarea aportului de fibre alimentare, în special grăsimile animale nesaturate, uleiurile vegetale saturate; - consumul de carne roşie; - reducerea fibrelor vegetale din dietă - acestea determină formarea unui scaun moale care creşte gradul de eliminare a factorilor carcerinogeni ingeraţi;
Alcoolul consumat în cantităţi crescute zilnic dubleaza riscul de a dezvolta cancer, în special consumatorii berii.
Fumatul ,în special, în cazurile unor debuturi precoce au o influenţă foarte mare în determinarea cancerului la colon.
Din punct de vedere ereditar, riscul de a dezvolta cancer este de aproximativ 50% la cei ce au o ruda de gradul întâi sau părinţi bolnavi.
Bolile inflamatorii intestinale: colita ulcerativă şi boala Crohn - cresc riscul de cancer colorectal de 4-20 de ori faţă de populatia generala.
Diagnosticul
Studiile de laborator includ:
- teste de sânge: hemoleucograma - arata anemie hipocromă microcitară, prin deficienţă de Fe; combinarea cu deficitul de vitamina B12 sau folat determină anemie macrocitară;
- teste funcţionale hepatice: sunt de obicei normale, chiar şi în cazul metastazelor hepatice;
- testele de inflamaţie: VSH crescut;
- testul hemocult pozitiv.
Tratamente
Chirurgia de excizie este prima opţiune terapeutică. În funcţie de stadiul clinic al bolii chirurgia este sau nu urmată de chimioterapie, iar dacă tumora este foarte mare, înainte de operaţie este necesară radioterapia.
Medicaţia cuprinde: - agenţi antineoplazici, – chimioterapia: fluorouracil, vincristina, leucovorin - irinotecab, oxaliplatin, cetuximab.
După tratament este necesară supravegherea post-operatorie, la 3-6 luni o colonoscopie de control, urmată de a doua la un an. Ecografia şi CT trebuie efectuate la 3-6 luni pentru identificarea metastazelor la distanţă. Profilaxia cuprinde urmatoarele măsuri: efectuarea de teste de screening, menţinerea unei diete sănătoase.
Dieta trebuie să conţină fructe şi legume, crude sau preparate termic, pentru necesarul de fibre alimentare; suplimente de calciu la persoanele cu deficit, vitamine antioxidante: A, C, E; reducerea cantitaţii de grăsimi nesaturate ingerate, consumul preferenţial de uleiuri vegetale cu acizi omega 3, reducerea consumului de carne roşie, de sare şi produse afumate sau preparate prin sărare.
