Vegetatia locului este saracacioasa, nu traiesc animale aici iar oamenii care se intampla sa tranziteze regiunea acuza "din senin” migrene inexplicabile si ciudate stari de anxietate. Se crede ca energia funesta a locului, responsabila de toate aceste lucruri, are de a face cu prabusirea de acum un secol a unui meteorit in apropierea raului Tunguska.

Intr-un interval de zece ani, intre 1980 si 1990, aproximativ 75 de persoane care au pornit in cercetarea "Cimitirului Diavolului” si-au aflat sfarsitul in taigaua siberiana. Trei grupuri organizate au disparut fara urma. Spre exemplu, in 1992, un grup de turisti din orasul Nabarezhnye Chelny a luat calea acestei destinatii si nu s-a mai intors niciodata.

De asemenea, mai multe expeditii au fost initiate de armata pentru explorarea locurilor, dar echipele fie au disparut fie, sesizand distrugerea brusca a echipamentelor si experimentand stari si intamplari ciudate, si-au abandonat misiunile.

Multi experti sunt de parere ca explicatia ciudatelor fenomene vine dinspre evenimentul din 1908 al presupusei prabusiri a unui meteorit in Krasnoyarsk Krai, in dimineata zilei de 30 iunie 1908. Unele documentari de atunci atesta faptul ca vitele scoase la pascut de satenii din apropiere au murit in masa numai apropiindu-se de zona in care a avut loc explozia care a luminat cerurile de deasupra a peste o jumatate de Glob.

La sfarsitul anilor ’20, un zoolog expert, Shemchenko, a incercat un experiment in zona "Cimitirului Diavolului”. El a aruncat o sfoara cu o greutate la capat in groapa din centrul campiei. Aceasta a cazut in abis cateva zeci de metri, fara a ii atinge fundul. Semchenko este cel care a observat ca pasarile moarte zac numai in apropierea gropii iar pielea lor are o ciudata tenta purpurie.

O alta versiune de explicare a fenomenului vine de la profesorul de fizica si matematica Victor Zhuralev, care in anii ’80 a sugerat ca un foc subteran arde mocnit sub "Cimitirul Diavolului”.

Un zacamant de carbuni trece prin acea regiune. In caz de lipsa de oxigen, arderile de carbuni sunt acompaniate de emisiile incolore si inodore de monoxid de carbon, un gaz otravitor pentru organismele vii. Totusi, aceasta teorie din urma nu explica distrugerea echipamentelor si disparitia unor harti care indica drumul pana la "cimitir”.

Sursa: Pravda

****

Explozia de la Tunguska s-a petrecut pe 30 iunie 1908, cand aproximativ 80 de milioane de copaci, acoperind o zona de 2 000 de kilometri patrati, au fost nimiciti de o explozie foarte puternica, avand o forta echivalenta cu cea a 20 de bombe atomice.
Putini oameni au fost martorii acestui eveniment, iar in zona nu au putut fi identificate niciodata craterul sau fragmente de meteorit.

Mai multe teorii care incercau sa explice evenimentul au fost emise, insa cea care sustine impactul cu un meteorit este sustinuta de analizele depozitelor de turba localizate in zona dezastrului, la nordul lacului Baikal.
Experimentul, condus de geologul Evgeniy Kolesnikov de la Universitatea de Stat din Moscova, a revelat prezenta unor tipuri neobisnuite de nitrogen si izotopi de carbon, care dateaza chiar din perioada catastrofei.
Aceste urme chimice sugereaza, in opinia cercetatorilor, ca impactului i-au urmat ploi acide intense, o reactie cauzata de arderea meteoritului-cometa in atmosfera.
De altfel, stratul de turba colectat din zona Tunguska, continea cantitati foarte mari de iridiu, un element care abunda in spatiu, dar foarte rar intalnit pe Pamant.

Sursa: National Geographic

**

Enigma Tunguska

Martorii oculari spun ca explozia a fost insotita de flacari uriase, iar incendiile care au urmat au durat zile in sir. Unda de soc a facut inconjurul pamantului si fenomene misterioase au inceput sa aiba loc la scurt timp dupa aceea. Intregul continent asiatic a fost udat de ploi negre nemaivazute iar cerul a fost acoperit de nori argintii care emiteau o lumina stranie. Nopti luminoase au fost semnalate pana in Europa fara ca cineva sa poate explica incredibilul eveniment. S-a estimat ca daca impactul ar fi avut loc doar cateva ore mai tarziu, orasul Sankt Petersburg ar fi fost, pur si simplu, ras de pe harta.

In ciuda fenomenelor enigmatice care avusesera loc, nimeni nu se incumetase sa cerceteze locul cu pricina. Asta pana in 1921, atunci cand Leonid Kulik, un cercetator rus, a intreprins prima expeditie  in regiunea Tunguska, in speranta de a descoperi urmele craterului a ceea ce mai toti oamenii de stiinta credeau ca a fost un meteorit. Conform calculelor lui Kulik, impactul ar fi fost produs de unul dintre cele mai mari corpuri ceresti care ar fi lovit vreodata pamantul. El chiar reuseste sa schiteze presupusul obiect si incearca sa convinga noul guvern sovietic sa finanteze o expeditie care sa porneasca in cautarea imensului bloc de fier de origine extraterestra.

Pretextand ca descoperirea unei asemenea cantitati de fier ar putea revigora economia nationala, cercetatorul primeste fondurile pentru cea de a doua expeditie care va avea loc in 1927. Cu toate acestea, in loc sa faca lumina in cazul Tunguska, calatoria avea sa adanceasca si mai mult misterul. Spre mare supriza a lui Kulik, niciun crater nu a fost descoperit. In schimb, pe o raza de peste 35 de kilometri copacii carbonizati fusesera culcati la pamant de explozia puternica ce avusese loc cu 19 ani inainte. Fapt si mai curios, in locul in care se credea ca avusese loc impactul, copacii ramasesera in picioare asemeni unor stalpi de telegraf. Nici incercarea de a gasi fragmente meteorice nu s-a soldat cu vreun rezultat. Meteoritul, pur si simplu, nu exista.

Lumea stiintifica se simtea neputincioasa si nu putea decat sa speculeze pe marginea bizarului fenomen. Doi cercetatori rusi avanseaza o noua idee, diferita de cea a lui Kulik, conform careia obiectul care a lovit Siberia nu ar fi fost un meteorit ci o cometa alcatuita din gheata si praf cosmic, fapt ce ar explica lipsa craterului si a urmelor metalice din regiune.
Explicatia nu este insa in masura sa acopere si celelate evenimente ciudate care au urmat impactului, cum ar fi unda de soc si cutremurulele puternice. Nici ipoteza meteoritului care ar fi explodat inainte de a lovi solul nu este in masura sa multumeasca oamenii de stiinta. Lipseau, pur si simplu, dovezile materiale.

Expeditiile care au urmat in anii 50-60 au scos la lumina sfere microscopice de sticla ce contineau mari cantitati de nichel si iridiu, fapt ce avea sa conduca la ideea ca originea lor ar fi una extraterestra. Ceea ce dusese la aparitia lor era insa un mister, iar teoriile tindeau sa mearga mai degraba catre pseudo-stiinta. Prabusirea unui OZN, antimaterie sau gauri negre au fost doar cateva dintre ipotezele lansate in presa vremii.

Studiile asupra efectelor bombelor atomice de la Hiroshima si Nagasaki aveau sa adanceasca si mai mult misterul Tunguska, atunci cand Aleksandr Kazantev, om de stiinta rus, descoperea similitudini intre cele doua evenimente: norii luminosi, ploaia neagra si padurea de stalpi de telegraf. Dar cum era posibil ca o explozie nucleara sa aiba loc in 1908? Probele prelevate din solul si vegetatia din zona dovedeau fara putinta de tagada ca nu exista nicio urma de radiatie. Chiar daca adeptii teoriei atomice isi sustineau opiniile si prin misterioasa epidemie care lovise majoritatea persoanelor aflata la mai putin de 100 de kilometri de explozie, si care se manifesta prin aparitia unor rani purulente, medicii rusi puneau totul pe seama variolei care afecta localnicii cu mult inainte de fenomenul Tunguska.

Controversele nu au incetat nici astazi. Daca majoritatea savantilor rusi inclina sa creada ca a fost vorba de o cometa, oamenii de stiinta americani sunt de parere ca vinovatul este un asteroid. Argumente exista de ambele parti, dar nici una dintre teorii nu poate fi general acceptata. La inceput de secol XXI, evenimentul care a creat stupoare in 1908 este inca invaluit in mister.

Sursa : Descopera.ro

**

Rezultatul impactului a fost ceea ce azi denumim fenomenul Tunguska, o intamplare care nu a putut fi explicata pe deplin nici pana in ziua de astazi. La 30 iunie 1908, o explozie uriasa, cu o forta estimata la 15 megatone, a culcat la pamant peste 80 de milioane de copaci si a pustiit o suprafata de aproximativ 160 de kilometri patrati. Cercetarile ulterioare au demonstrat un fapt socant, acela ca nu a existat niciun crater care sa sustina teoria impactului cu un meteorit. Cei mai multi oameni de stiinta au sustinut ca fenomenul a fost produs de explozia unui corp celest chiar inainte de prabusirea acestuia pe suprafata terestra, ipoteza care a ramas singura explicatie plauzibila a incidentului. La fata locului, cercetatorii rusi au identificat mai multe cristale minuscule, prezenta acestora neputand fi explicata pana astazi.

Yuri Labvin este convins insa ca fragmentele de cristal reprezinta ramasitele unui tablou de comanda aflat pe nava extraterestra care s-a ciocnit intentionat cu corpul ceresc pentru a salva Pamantul. „Nu exista pe Terra o tehnologie care sa ne permita realizarea unor astfel de cristale. De altfel, am descoperit in Tunguska silicat de fier intr-o forma care nu poate fi reprodusa pe Pamant. Astfel de materiale pot fi produse doar in spatiu”, concluzioneaza cercetatorul rus.

Sursa:Fox News

Documentar Discovery -

Partea 1/3

Partea 2/3

Partea 3/3